What happened when VAT for food was reduced in Romania from 24% to 9% in June 2015?

Revenue from this tax was reduced.
4% (2 votes)
Tax fraud was reduced so that tax revenue was unaffected or even increased.
9% (5 votes)
Consumption of food increased so that tax revenue was unaffected or even increased.
17% (9 votes)
Romanians with low incomes improved their relative standard of living.
58% (31 votes)
Romanian farmers improved their standard of living.
4% (2 votes)
Foreign supermarket chains increased their profits.
8% (4 votes)
Total votes: 53

Comments

Pentru a înțelege cel mai bine ce s-a întâmplat în momentul în care s-a redus TVA ul pentru alimente la nivelul statului român trebuie înțelese prima dată cele 3 efecte pe care le poate avea un impozit. Primul dintre acestea și cel mai important face referire la faptul că un impozit aduce bani la bugetul statului. Banii pot fi aduși totodată și la bugetul conducătorului, având nevoie de o anumită sumă de bani pentru el însuși, cât și pentru susținătorii săi. Este aproape imposibil să fii un conducător în condițiile în care nu ai avea parte de sprijinul venit din pareta altor persoane. Dacă în cazul conducerii comuniste se punea în discuție ideea de ‘’mită’’ pentru a te putea menține la putere, în ceea ce privește conducerea democratică e nevoie de oferirea unor bunuri publice pentru a îți menține susținerea. Sistemul politic fiind cel care decide ce măsuri și in ce vor fi aplicate. Al doilea efect este cel care descurajează activitatea economică impozitată. Dacă ne gândim spre exemplu la un impozit asupra consumului , bunurile de consum vor mai scumpe pentru noi în calitate de cetățeni, iar reacția noastră va fi una rațională în așa fel încăt să scădem consumul.Spre exemplu un impozit asupra tutunului va descuraja fumatul. Descurajarea activității economice este un efect negativ secundar mai ales asupra conducătorului, ce nu este întotdeauna preconizat, iar acest fapt va duce la o ineficiență de a aduce bani la bugetul statului. Totuși nu toate impozitele descurajează activitatea în aceași măsura. În cazuri excepționale, bine înțeles, acest efect poate fi și unul pozitiv ca un impozit asupra poluării care spre exemplu, ar putea avea ca și rezultat o reducere a acestui fenomen. Ultimul efect este cel care pune accentul pe redistribuirea venitului și a bogăției. Așadar un impozit nu va afecta în egală măsură pe toată lumea. Dacă la nivelul acestui efect am asimila impoztitul cu o plăcintă spre exemplu, aceasta va fi împărțită într-un mod diferit în funcție de teritoriu, populație etc. Gândindu-ne acum la situația României din anul 2015 și la declarațiile fostului premier Victor Ponta, referitoare mai ales la TVA-ul asupra alimentelor și la reducerea acestuia, trebuie asimilată situația la una sau chiar mai multe dintre efectele impozitului. Majoritatea statelor europene aveau o cotă scăzută de tva pentru alimente precum Bulgaria 9% sau Italia cu 10%, România fiind printre singurele state cu un procent al TVA-ului de 24%. Acest fapt, după cum susține și fostul prim minsitru nu a dus la un beneficiu al bugetului de stat (situație ce s-ar întâmpla în cazul primului efect al unui impozit), ci din contra a dus la descurajarea activității economice sau cu alte cuvinte o scădere a consumului de bunuri , încasările fiind mai mici față de anul în care s-a decis creșterea TVA-ului de la 19% la 24%. Așadar nu s-a putut pune în discuție ideea de creșterii la nivelul bugetului cu 5%. Așadar de la data de 1 iunie, toate produsele agro alimentare din România vor avea o cotă de 9%, această cotă fiind aplicată la toate serviciile de administrație publică. Într-o altă declarație la un interval de 2 luni, tot acesta susține că această scădere a dus la o creștere a încasărilor, evaziunea fiscal fiind mai puțină, exporturile și producția internă fiind mai mari. Această declarație fiind contrar viziunii cum că un impozit mai mic, ar duce la un buget mai mic. Tot din declarațiile premierului românii cu venituri reduse și-ar îmbunătățit nivelul de trai relativ, o scădere a prețurilor fiind bine văzută printre cetățeni unii susținând chiar faptul că ‚’’crește bugetul în buzunarul clientului’’. Teoretic dacă TVA-ul va scădea oamenii vor fi stimulați sa consume mai mult. Practic există bunuri inelastice precum alimentele, iar fie că scădem sau creștem TVA ul, oamenii vor consuma aceeași cantitate.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Daca cota impozitului decresti la o treime... consumul va fi de trei ori mai mare ca sa compenseze?
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Reducerea TVA-ului la alimente cu 15 procente în 2015 a reprezentat subiectul multor speculaţii în privinţa efectelor posibile, fie ele pozitive sau negative, creştere sau deficit economic. Pentru a putea răspunde la întrebarea “Ce s-a întâmplat când TVA-ul la alimente a fost redus în România de la 24% la 9% la 1 iunie 2015?”, trebuie întâi să vedem ce reprezintă TVA-ul. TVA sau taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit pe care consumatorul sau agentul economic îl plăteşte statului pentru bunul sau serviciul achiziţionat. Acesta face parte din categoria impozitelor regresive, o persoană cu venituri mai mici plătind o sumă mai mare raportată la propriul venit decât o persoană mai înstărită. TVA-ul este stabilit de fiecare stat în parte şi pe diferite categorii de produse (alimente, băuturi alcoolice, tutun, maşini, combustibil, etc.), banii ajungând în bugetul statului. În timp ce unele impozite descurajează consumul, se presupune că TVA-ul la alimente nu ar avea acest efect, consumul alimentar nedepinzând de preţ. Totuşi, creşterea TVA-ului din 2010 de la 19% la 24% a dus la încasări mai mici şi la scăderea consumului, după cum a menţionat Victor Ponta. Acesta reprezintă un exemplu în care mărirea impozitelor nu reprezintă mai mulţi bani la stat. Efectul negativ este datorat şi evaziunii fiscale întreprinse în domeniul alimentar, crescând vânzările la negru, lucru care determină concurenţă neloială şi taxe neplătite. Scăderea TVA-ului alimentar de la 24% la 9% în iunie 2015 a reprezentat un impuls atât pentru consumatori, cât şi pentru producători. Unele persoane au privit această măsură ca fiind dăunătoare pentru bugetul de stat, urmând premisa “un impozit mai mic înseamnă mai puţini bani la stat”, după cum ne-ar spune curba lui Laffer. În realitate, această scădere nu a afectat negativ veniturile la stat, ci au suferit o creştere considerabilă. Acest fenomen are la bază mai multe explicaţii. În primul rând, reducerea TVA-ului la alimente a dus la scăderea preţurilor, ceea ce a încurajat creşterea consumului datorită accesibilităţii produselor. Cu cât mai multe produse sunt cumpărate, cu atât mai mulţi bani ajung la buget. În al doilea rând, evaziunea fiscală a fost descurajată întrucât devenise riscantă şi neprofitabilă vânzarea la negru a produselor alimentare. Evaziunea fiscală genera concurenţă neloială pentru producării mici şi locali şi neîncasarea impozitelor de către stat, această măsură economică încurajând intrarea în legalitate. Totodată, a dus la tendinţa de a importa produse din Uniunea Europeană, dar au scăzut importurile europene fără TVA. Noul procent al TVA-ului a îmbunătăţit condiţiile de viaţă ale românilor cu venituri mici, facilitând cumpărarea alimentelor la preţuri accesibile. În plus, fermierii şi producătorii mici din România beneficiază de pe urma acestui procent datorită profitului pe care îl pot încasa şi competitivităţii loiale asigurate de TVA-ul scăzut, permiţându-le să întreprindă investiţii şi să se orienteze către export. Concurenţa neloială generată de evazioniştii fiscali, încurajaţi de TVA-ul de 24% a făcut ca produsele fermierilor şi ale producătorilor mici să nu fie atractive pentru consumatori datorită preţurilor. În schimb, scăderea TVA-ului duce la relansarea industriei alimentare româneşti şi dă o şansă agriculturii româneşti. Măsurile frauduloase nu au întârziat să apară, lanţurile de supermarketuri mărind artificial preţurile produselor înainte să se aplice reducerea TVA-ului. Preţurile de după reducere nu s-au modificat sesizabil, iar profiturile supermarketurilor au fost mai mari. În timp ce acestea s-au justificat prin implementarea preţului impus de furnizor, măririle au reprezentat o măsură prin care s-a încercat maximizarea profitului, în defavoarea consumatorului. În concluzie, efectele determinate de scăderea TVA-ului la alimente de la 24% la 9% sunt reprezentate de scăderea preţurilor, relansarea consumului, mai mulţi bani la buget, descurajarea evaziunii fiscale, încurajarea producătorilor locali, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cei cu venituri reduse, alături de apariţia unor noi mijloace de a fenta sistemul (creşterea artificială a preţurilor) de către agenţii economici.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

"Unele persoane au privit această măsură ca fiind dăunătoare pentru bugetul de stat, urmând premisa “un impozit mai mic înseamnă mai puţini bani la stat”, după cum ne-ar spune curba lui Laffer. În realitate, această scădere nu a afectat negativ veniturile la stat, ci au suferit o creştere considerabilă."??? Curba lui Laffer este un concept teoretic pentru ceea ce sustii tu, nu pentru ceea ce ne spune sensul comun. In acest caz concret, o scadere a ratei TVA-ului la o treime din rata originala, cu adevarat crezi ca va creste consumul de alimente ca sa fie de trei ori mai mare? Nu este incoerent cu ceea ce ai spus mai sus despre consumul de alimente avand o cerere neelastica?
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Un impozit reprezintă o sumă de bani prelevată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivităților. Prezența impozitului poate avea trei efecte. Cel mai important, aduce bani în bugetul statului. Acest efect este important pentru conducător deoarece cu acești bani poate finanța anumite servicii și unități. Ca un efect secundar, negativ, impozitele pot duce la descurajarea activitații economice (unele domenii vor fi mai afectate decât altele). Un al treilea efect fiind redistribuirea venitului și a bogăției între persoane diferite (unele persoane vor susține această politică mai mult decât altele- persoanele cu venituri mai mici vor susține mai mult această măsură-). Redistribuirea veniturilor se realizeaza pe baza a trei tipuri: proporțional( nu schimbă relația de venit între persoane), progresiv(impozit mai mare pentru un venit mai mare, -reduce inegalitățile economice-) și regresiv (impozit mai mare pentru venituri mai puține -TVA-ul asupra alimentelor se adresează acestui tip, de exemplu-). Pe data de 1 iunie 2015, guvernul Ponta a decis scăderea TVA-ului la alimente, dar și la serviciile de alimentație publică de la 24% la 9%. Scăderea TVA-ului a determinat o scădere considerabilă a prețurilor produselor alimentare. Acest lucru deși poate părea un dezavantaj pentru bugetul statului, în fapt, s-a dovedit un avantaj. Deoarece după ce s-a luat această măsură s-a înregistrat o creștere a încasărilor în bugetul de stat și o scădere a evaziunii fiscale, ceea ce a implicat o creștere economică. Acest fapt este datorat puterii de cumpărare mai mare a consumatorilor ce s-a înfăptuit după adoptarea măsurii. Această scădere a TVA-ului a încurajat activitatea economică, astfel s-a înregistrat un volum mai mare de alimente cumpărate care a dus la profit atât pentru stat cât și pentru supermarketuri și fermierii României. Prețurile fiind mai mici, individul va fi tentat să consume mai mult, pe de o parte. Pe de altă parte, s-a creat și un mediu de încurajare a accesului la alimente pentru indivizii cu venituri mici, aceștia putând să își îmbunătățească nivelul de trai și vor putea contribui într-o măsură mai mare la bugetul statului. Creșterea bugetului în urma impozitelor fiind primul și cel mai important efect dorit de către stat. Scăderea TVA-ului a încurajat producția internă, ceea ce a determinat la rândul ei exporturi mai mari. Astfel, prin acestă politică adoptată s-a realizat o relansarea a industriei alimentelor și a agriculturii din România. Această măsură a încurajat fermierii României care în primul rând, acum puteau accesa materia primă mai ieftin și în al doilea rând, aceștia puteau să concureze cu alți retaileri de pe piață, astfel reducându-se dezechilibrul dintre ei. Un efect negativ al acestei politici s-a dovedit atunci când retailerii/supermarketurile au crescut prețurile, producându-se o scumpire artificială, înainte de adoptarea legii, astfel, ei urmăreau ca atunci când TVA-ul va scădea ei să revină la prețul vechi. În concluzie, această măsură s-a dovedit a fi una bună pentru România deoarece a adus o creștere în bugetul de stat, o creștere economică, a redus evaziunea fiscală, a încurajat producția internă, a relansat industria alimentelor și agricultura românească și a creat un mediu ce încurajează consumul ce este accesibil și pentru persoanele cu venituri mici.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 28
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pe 1 iunie 2015 a intrat în vigoare o importantă măsură, luată de către Guvernul României sub conducerea fostului premier Victor Ponta, și anume scăderea taxei pe valoare adăugată la alimente cu 15%, ajungând de la 24% la 9%, o valoare care era mult mai apropiată de a altor țări europene (Bulgaria 9%, Austria, Italia și Slovacia 10%).  Deși, în cazul unor scăderi așa de drastice este de așteptat ca efectele să fie mai curând negative, precum scăderea încasărilor și a bugetului de stat, în acest caz rezultatul a fost altul. Cu toții știm că taxele și impozitele sunt sursa principală de venit a unui stat, aceste contribuții fiind foarte importante pentru activitatea economică. Tocmai de aceea, când s-a decis ca TVA-ul pe alimente să scadă la 9%, iar TVA-ul în general la 20%, experții se așteptau la consecințe mai degrabă neplăcute pentru România. Cu toate acestea, s-a observat chiar în primele luni de la implementare că efectul a fost unul pozitiv, întrucât evaziunea fiscală a scăzut considerabil, astfel ducând la o creștere a bugetului (s-a observat că în numai 3 luni, încasările pe TVA au crescut cu 21% întocmai din această cauză- oamenii au plătit taxele într-un mod mai corect). Mai mult decât atât, această măsură a fost benefică atât pentru persoanele cu venituri reduse, care își puteau permite cantități mai mari de alimente la preturi mai mici, cât și pentru micii producători de produse tradiționale care au putut avea un câștig decent din asemenea afaceri și, în acest context, un trai mai bun de viață. Consumul mai mare de alimente a însemnat o cantitate mai mare de bani pentru bugetul de stat, ceea ce este un efect pozitiv. Pentru producătorii români, introducerea acestei măsuri a însemnat o concurență mai loială pe piața internă, dar și o creștere a exporturilor către alte state, care au adus un plus economiei. O taxă atât de ridicată de 24% nu a fost benefică pentru dezvoltarea companiilor românești, întrucât era încurajat importul din alte state europene, care nu cereau TVA, însă reducerea cu 15% a însemnat un plus pentru piața românească. Pe de altă parte, au existat desigur și efecte mai puțin pozitive ale acestei măsuri, întrucât multe supermarketuri au decis să mărească preturile produselor alimentare înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență care hotăra luarea acestei decizii, pentru ca în urma reducerii TVA-ului prețurile să rămână aceleași, poate sa fie chiar mai mari decât înainte. Așadar, putem spune că, în ciuda faptului că au existat și unele probleme, scăderea Tva-ului pe alimente in România a fost o acțiune benefică, aducând un plus economiei românești prin acumularea de venituri fiscale mai mari, dar și prin încurajarea producătorilor români care au putut fi mai activi pe piața națională.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Sa-mi explici te rog cum este posibil ca guvernul sa creasca incasarile acestui impozit si simultan persoanele sarace sa beneficieze de preturi mai bune. Intelepciunea mea nu-mi permite sa inteleg acest argument cand se discuta efectul modificarii unui impozit.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Înainte de a vorbi despre reducerea TVA-ului în România, trebuie să precizăm efectele impozitului şi tipurile de impozit. Primul efect al impozitului este că aduce bani în bugetul de stat. Acesta este foarte important pentru conducător ca să se poată menţine la putere. Este imposibil să fii conducător dacă nu eşti sprijinit de către celelalte persoane. Depinde de sistemul politic dacă aceşti bani vor oferi bunuri publice populaţiei. Al doilea efect este că descurajează activitatea economică impozitată. De exemplu, impozitele asupra benzinei, tutunului descurajează consumul. Acesta este un efect secundar şi nedorit. Un lucru pozitiv este impozitul asupra poluării deoarece acesta o poate reduce. Ultimul efect este redistribuirea venitului şi a bogăţiei între persoane diferite. Acesta nu va afecta pe toată lumea la fel. Cei care susţin impozitul mai mult vor sărăci iar cei care-l susţin mai puţin se vor îmbogăţi. Cele 3 tipuri de impozit sunt cele proporţionale, progresive şi regresive. Primul afectează pe toată lumea în mod proporţional. De exemplu, celui care câştigă 1000 de lei i se va lua 10%, adică 100 lei şi rămâne cu 900. Acest lucru se aplică oricui, deci se menţine o egalitate. Nu se schimbă relaţia de venit-rată. Impozitul progresiv reprezintă un impozit mai mare pentru cei care au venit mai mare. Acest lucru va reduce inegalităţile economice. Va afecta relativ mai puternic pe cei mai bogaţi şi relativ mai puţin pe cei mai săraci iar veniturile se vor concentra. Cel regresiv impozitează proporţional mai mult pe cei săraci. TVA-ul este un impozit regresiv. Atât săracii, cât şi bogaţii plătesc 10% pentru mâncare. Diferenţa este în proporţia bugetului tău personal care-l cheltuieşti pe alimente. O persoană care este săracă va cheltui o proporţie foarte mare din venitul ei pe consumul de alimente. La o persoană bogată va reprezenta un procent mai mic. Efectele reducerii TVA-ului în România în data de 1 iunie 2015 de la 24% la 9% sunt: impactul imediat în bugetul familial pentru cei cu venituri medii şi mici ca urmare a reducerii de 15% a cotei de TVA aplicată alimentelor (24% vs 9% TVA) şi efectul psihologic al acestei reduceri pe care au contat factorii de decizie politică; o diminuare a efectului evazionist în producţia şi comerţul cu produse alimentare, semnalizat de multă vreme de mediul de afaceri, în care producătorii şi comercianţii oneşti sunt într-o competiţie neloială cu cei ce încalcă regulile fiscale ale jocului şi fraudează statul; o creştere a locurilor de muncă în agricultură românească care furnizează materia primă; o înlăturare a discriminării dintre restaurantele apartinând lanţurilor hoteliere care aplica deja cota redusa de 9% pentru alimentaţia furnizată clienţilor hotelieri şi restaurantele independente, care aplică cota standard de 24% TVA pentru toate produsele din meniurile lor şi care vor putea aplica cota redusă de TVA începând cu data de 1 iunie 2015.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 23
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În primul rând Tva-ul reprezintă una din importantele surse de impozit de care poate beneficia un stat prin contribuția la nivelul bugetului pe care acesta o aduce. În al doilea rând ca orice alt tip de impozit acesta poate avea efecte negative precum descreșterea consumului de anumite produse atunci când acesta are un nivel ridicat , dar și efecte pozitive precum menținerea unui consum bun per produs atunci când nivelul TVA este unul decent conform posibilităților financiare pe care le au anumiți posibili clienți. Ca măsură pe termen lung reducerea nivelului Tva în România consider că poate favoriza impulsul agricultorilor de a produce o marfă calitativă pe piața alimentară , dar pe de altă parte scăderea nivelului de Tva poate însemna pentru anumite supermarketuri o relativă creștere a prețului ceea ce ar fi dezavantajos pentru nivelul vânzărilor realizate, clienții fiind descurajați de prețuri exorbitante la unele alimente de bază. În opinia mea nivelul TVA-ului este unul din cei mai importanți factori interni ai pieței de vânzare în orice stat.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pe 1 iunie 2015 a intrat în vigoare o importantă măsură, luată de către Guvernul României sub conducerea fostului premier Victor Ponta, și anume scăderea taxei pe valoare adăugată la alimente cu 15%, ajungând de la 24% la 9%, o valoare mult mai apropiată de a altor țări europene: Bulgaria 9%, Austria, Italia și Slovacia 10%.  Deși, în cazul unor scăderi așa de drastice este de așteptat ca efectele să fie mai curând negative, precum scăderea încasărilor la bugetului de stat, în acest caz rezultatul a fost altul. Un impozit reprezintă o sumă de bani prelevată de către stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivităților. Prezența impozitului poate avea trei efecte. Cel mai important este acela ca aduce bani în bugetul statului. Acest efect este important pentru conducător deoarece cu acești bani poate finanța anumite servicii și unități. Ca un efect secundar, negativ, impozitele pot duce la descurajarea activitații economice (unele domenii vor fi mai afectate decât altele). Un al treilea efect fiind redistribuirea venitului și a bogăției între persoane diferite (unele persoane vor susține această politică mai mult decât altele). Redistribuirea veniturilor se realizeaza pe baza a trei tipuri: proporțional( nu schimbă relația de venit între persoane), progresiv(impozit mai mare pentru un venit mai mare, -reduce inegalitățile economice) și regresiv (impozit mai mare pentru venituri mai puține -TVA-ul asupra alimentelor se adresează acestui tip, de exemplu).  Scăderea TVA-ului alimentar de la 24% la 9% în iunie 2015 a reprezentat un impuls atât pentru consumatori, cât şi pentru producători. În primele cinci luni ale anului, încasările din TVA au ajuns la 22,25 miliarde de lei, în creștere cu peste 4% față de programarea bugetară. Ca urmare a reducerii cotelor de TVA, Romania trebuia să incaseze în acel an 74% din suma colectată din această taxă anul trecut, dar a încasat 92%.S-au colectat mai puțini bani la buget decât în anul trecut, dar acest lucru este firesc. Pe termen lung însă, măsura avea chiar șanse să se dovedească profitabilă nu doar pentru companii, ci și pentru buget. Economia României a crescut în primul trimestru din 2016 cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar această creștere se datorează în mod evident majorării consumului. Totuși, în termen de venituri, nu era nici rezonabil și nici sustenabil să ne așteptăm ca majorarea consumului să acopere reducerea cotei de TVA. De remarcat este faptul că specialiştii în domeniu, atât cei optimişti cât şi cei pesimişti, văd totuşi o reducere cu 8-10 puncte procentuale a preţurilor alimentelor de bază şi nu cu 15, luând în calcul posibila creştere pe care intermediarii ar face-o şi totodată o creştere a locurilor de muncă după creşterea consumului.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 24
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote