Economia politică a statului bunăstării

Primary tabs

Subtitle: 
Politici sociale: de la pușculiță la Robin Hood

Please login or register to take this course.
Course leader: 
Live dates: 
Monday, 26 February 2024 to Friday, 7 June 2024
Live meetings: 
Joi la 18.00
Global rating: 
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 3
Aims and scope: 

Statul bunăstării este o piatră de temelie a sistemelor socio-economice moderne. Conform datelor OCDE, în 2022, cheltuielile sociale au reprezentat în medie 21,1% din PIB în rândul țărilor sale membre, ceea ce reprezintă mai bine de 45% din cheltuiala generală a guvernelor. Programele de asistență medicală, educație, pensii pentru limită de vârstă, prestații de șomaj și asistență socială influențează și capacitatea productivă și cererea agregată a unei țări. Dintr-un punct de vedere politic, statul bunăstării poate să contribuie și la coeziunea socială, atenuând tensiunile existente prin reducerea disparităților și promovarea incluziunii. Înțelegerea statului bunăstării este esențială pentru înțelegerea economiei politice în ansamblu.

Scopul acestei discipline este înțelegerea politicilor sociale ale statelor bunăstării contemporane cu ajutorul instrumentelor științei economice și ale economiei politice pozitive. Disciplina se ocupă cu elementele principale ale statului social, inclusiv prestațiile în numerar (pensii, indemnizații de șomaj), prestațile în natură (serviciul de sănătate, educație) și reglementarea drepturilor sociale (ocuparea forței de muncă, locuință). De ce multe guverne impun asigurări sociale obligatorii pentru angajați? De ce oferă unele prestații în natură și alte în numerar? Dacă femeile trăiesc în medie mai mult decât bărbații, de ce nu primesc pensii mai mici pentru aceleași cotizații? De ce elevii români de 15 ani au rezultate mai proaste la lectură, matematică sau stiințe decât media OCDE? De ce statul român oferă vouchere de vacanță bugetarilor? De ce a fost suspendat experimentul venitului de bază din Finlanda? De ce multe state reglementează prețurile sau durata chiriilor? De ce multe stabilesc salarii minime pe economie sau durata contractelor de muncă? De ce este insulina mai scumpă în SUA decât în Canada? Disciplina va oferi studenților fundalul conceptual și empiric necesar pentru că să poată răspunde la întrebări științifice de acest tip.

Conținutul disciplinei se împarte în patru grupuri de teme care abordează, respectiv, conceptele generale de bază, prestațiile în numerar, cele în natură și reglementarea. Prima tema prezintă statul bunăstării, evoluția sa istorică, disparitațile globale și dezbaterile ideologice legate de subiect, precum și diferența dintre economia pozitivă și ceea normativă. Partea conceptuală prezinta unele instrumente necesare ale stiinței economice și ale economiei politice care vor permite analizarea trasăturilor fundamentale ale statului bunastării modern. Acestea includ unele concepte economice de baza legate de piețe, intervenția statului sau asigurări, precum și unele fundamente de economie politică legate de alegere de grup sau birocrație. Partea despre prestății în numerar include teme despre asigurări de șomaj, boală și dizabilitate, sisteme de pensii și venitul de bază, analzănd problemele legate de asigurări și redistribuire pe care aceste prestații le adresează. Partea despre prestații în natură se ocupă în principal cu aspecte legate de capital uman, precum serviciul sanitar și sistemul educativ, introducănd concepte precum capital uman, maximizarea bugetului sau rent seeking. În cele din urmă, partea despre reglementare se ocupă cu aspecte precum salariul minim pe economie sau reglementarea chiriilor. O concluzie recapitulează rezultatele principale și încearcă să realizeze unele prognoze despre evoluția viitoare a sistemului.

Pentru fiecare temă, cursul stabiliște contextul teoretic, rezumă concluziile studiilor existente și prezintă unele exemple variate în contextul experienței globale mai ample. Seminarele aplică conceptele economice-politice învațate la curs rezolvării unor probleme ridicate de studii de caz selectate din domeniul politicilor sociale contemporane. Printre altele, se analizează cum statul bunăstării ar putea să existe nu doar pentru a-i ajuta pe cei defavorizați (așa numită funcția Robin Hood), ci și pentru rezolvarea unor probleme ale piețelor private care ar putea să fie ineficiente sau pur și simplu inexistente în absența intervenției, sau pur și simplu pentru alimentarea unor interese particulare, publice sau private. Cu acest scop, se analizează în ce masură politicile sociale influențează șansele de supraviețuire politică a liderilor și, prin urmare, în ce masură acelea reprezintă rezultatul unui calcul politic al unor oameni politici raționali interesați de funcție.

Potrivită atât studenților de economie, științe politice, asistență socială și domenii conexe, această disciplină plasează conținutul într-un cadru teoretic și folosește resurse didactice pentru a implica studenții în discuție. Exemplele lucrate din întreaga lume facilitează compararea problemelor bunăstării globale, în timp ce unele modele simple permit studenții să vizualizeze unele concepte fundamentale. Fiecare temă este încheiată cu un rezumat al punctelor cheie prezentate într-un stil non-tehnic, în așa fel încât să fie accesibil și acelor studenți fără o expunere anterioară la economie. De asemeneă, fiecare curs va ridica unele întrebări pentru discuție care vor structura seminarile ulterioare, care vor permite așezarea și testarea înțelegerii conceptelor de bază prezentate la curs.

Methodology: 
Studenții sunt introduși în cercetare prin întrebări de seminar despre probleme importante de actualitate. Învață cercetând aceste întrebări în mod independent, citind răspunsurile colegilor, recenzându-le în mod critic, postând propriile lor și primind recenzii de la colegi. Un sistem de puncte măsoară progresul și încurajează studentii să participe.
Topics: 
INTRODUCERE: 1. Statul bunastării: de la Bismark la Beveridge, de la pușculiță la Robin Hood. Filosofie politică: Bentham, Marx, Rawls, Nozick. Filosofia științei: Afirmații pozitive, normative și Ghilotina lui Hume. Rerum cognoscere causas. UNELTE: 2. Teorie economică I: intervenția statului. Introducere în economia bunastării: surplusul consumătorului și al producătorului. Optimalitate Pareto. Prima teoremă a economiei bunastării. Eșecul pieței. A două teorema a economiei bunăstării. Este posibilă adunarea și compararea surplusului total? Are rost? 3. Teorie economică II: Asigurări. Aversiune la risc și cererea asigurărilor. Informație asimetrică, risc moral și oferta asigurărilor. Sunt asigurările sociale bunuri inferioare? Ar trebui permisă testarea genetică de către companiile de asigurări? 4. Economie politică I. Alegere de grup. Teorema alegătorului median. Măsurarea inegalității. De ce redistribuirea nu conduce la egalizare deplina a veniturilor si a bogației într-o democrație? 5. Economie politică II. Multidimensionalitate și cicluri de vot. Legea lui Ohm: inegalitate, poliție și criminalitate. Instituții. Stabilirea agendei. Guverne și birocrații. Problema principal agent. Modele de birocrație: modelul maximizării bugetului. Logica acțiunii colective: interese speciale și difuze. Rent-seeking și captură de agenție. PRESTAȚII ÎN NUMERAR: PUȘCULIȚĂ SAU ROBIN HOOD?: 6. Asigurări: șomaj, concediu medical și dizabilitate. De ce contribuții obligatorii? Ar fi fost companiile de asigurări private capabile să asigure veniturile pierdute din cauza crizei pandemice? De ce unii susțin și alți se opun la rucsacul austriac? 7. Netezirea consumului: pensii pentru limită de vârstă. Sustenabilitatea sistemului de pensii: sisteme de capitalizare și pay-as-you-go. Dacă femeile trăiesc în medie mai mult decât bărbații, de ce nu primesc pensii mai mici pentru aceleași cotizații? Reducerea sărăciei: prestații necontributive: alocația pentru copil, prestații în funcție de venit. Venitul de bază. PRESTAȚII ÎN NATURĂ: INVESTIȚII ÎN CAPITAL UMAN, CREȘTEREA BIROCRAȚIEI SAU RENT-SEEKING?: 8. Sănătate și îngrijirea sănătății. Raționalizare prin așteptare. Creșterea numărului de doctori și calității serviciului sanitar ar reduce listele de așteptare medicale? Vouchere de vacanță: ingrijirea sănătății sau promovarea turismului? 9. Educație. Educația școlară. Învățământul terțiar. De ce elevii români de 15 ani au o performanță mai mică decât media OCDE în matematică, lectură și știintă? REGLEMENTARE: EFICIENȚĂ SAU REDISTRIBUIRE?: 10. Salarul minim pe economie. Șomaj clasic. Imigrație legală și ilegală. Sindicate și negociere colectivă. Luptă de clasă. Salariul minim pe economie scăde ocuparea forței de muncă? Reglementarea pieței muncii favorizează pe angajați în detrimentul șomerilor? 11. Plafonarea chiriilor. Prețurile medicamentelor. De ce insulina este mai scumpa în SUA decât în Europa? CONCLUZIE: 12. Recapitulare. Concluzii. Prognoze de viitor.
Indicative reading: 
Barr, N. (2020). Economics of the welfare state. Oxford University Press. Suplimentary reading: D Mueller, Public Choice III; Great works: A Downs, An Economic Theory of Democracy; M Olson, The Logic of Collective Action; W Niskanen, Bureaucracy and Representative Government.
Teaching modules: